Dialog între 2 elevi care participa la olimpiada de limba romana

Ionel şi Vasile sunt doi elevi, care participă la olimpiada de limba română. Ziua în care se desfăşoară faza pe judeţ a sosit. Într-o clasă de la etajul 2, din Şcoala Generală numărul 15, cei doi elevi stau în aceeaşi bancă în aşteptarea subiectelor pentru testarea ce stă să înceapă.

– Salut Ionel, îmi pare bine să te revăd! Mă bucur că suntem amândoi aici, la faza pe judeţ.
– Salut Vasile! Chiar mă întrebam dacă ne vom reîntâlni şi astăzi. Uite că da!
– Ce crezi tu Ionel, vor fi grele subiectele pentru această probă?
– Nu ştiu cât de grele vor fi, dar eu m-am pregătit temeinic. Am repetat de câteva ori toată materia. Sincer, nu cred că mă va lua prin surprindere ceva, adăugă Ionel.
– Te felicit. Eu nu am reuşit să mă pregătesc cât am vrut, spuse Vasile cu tristeţe în glas. Am avut o viroză care m-a reţinut la pat mai mult de o săptămână.
– Îmi pare rău să aud asta, spuse Ionel. Totuşi, eu cred că eşti pregătit. La faza pe municipiu ai luat 10. Mă gândesc că nu ai uitat până astăzi tot ce ai învăţat, adăugă Ionel şi zâmbi, pentru a destinde atmosfera.
– He, he, he! Acelaşi lucru mi l-a spus şi mama azi-dimineaţă! Comentă Vasile şi zâmbi. Nu e vorba că nu aş fi învăţat, dar mi-ar fi plăcut să insist pe anumite subiecte.
– Dar ce ştii despre ceilalţi pariticpanţi? Îi cunoşti?
– Nu-i ştiu. Din vedere o recunosc pe fata din prima bancă. Dar în rest nimic.
– Dacă au ajuns până aici mă gândesc că sunt bine pregătiţi, completă Vasile şi căzu pe gânduri. Ştii, eu mi-aş dori foarte mult să ajung la faza naţională. Am înţeles că se va desfăşura anul acesta la Mamaia. Aşa este?
– La Mamaia? Uau! Superb! Nu ştiam! Eu ştiam doar că va fi pe litoral, afirmă entuziasmat Ionel. Vreau şi eu la naţională atunci! Vasile, eu cred că Mamaia ne aşteaptă! Am o presimţire, adăugă Ionel şi îl încurajă pe Vasile cu o bătaie prietenească pe umăr.
– Ai dreptate Ionel. Merită să am o atitudine pozitivă, ca să pot da ce am mai bun în mine. Mulţumesc de încurajare!

Vasile nici nu termină bine de încheiat fraza, că uşa clasei se deschise larg. Doi profesori, cu un plic în mână intrară în clasă. Erau subiectele. Liniştea cuprinse întreaga clasă.

– Ionel, îţi urez mult succes, şopti Vasile. Şi dacă tot spuneai că Marea Neagră ne aşteaptă, îţi mai urez vânt în pupă. Ne vedem la Mamaia!
– Vânt în pupă şi ţie, vorba marinarilor, Vasile! adăugă celălalt amuzat de expresia lui Ionel. Hai să-i dăm bice amice, eu sunt convins că vom ajunge la naţională.

Stefan cel mare trebuie sa se lupte cu turcii si armata lui

Stefan cel mare trebuie sa se lupte cu turcii si armata lui nu ajunge le timp stefan se bate singur si castiga. vin turcii la maica-sa si striga:
– mama lui stefan ce mare!
– da ma ce-i?
– stefan ne-a batut!
– las ca-l urechez eu!
a doua zi la fel vin turci si striga:
– mama lu stefan cel mare!
– cei ma iar v-a batut stefan?
– da!
– las ca-i dat eu 2 suturi
a treia zi la fel vin turcii si striga:
– mama lu stefan cel mare………………. mama lu stefan cel mare!
se deschid portile palatului si iese stefan cel mare pe un motoscuter si cu o bata in mana si zice:
– aha las’ ca va arat eu, mama nu e acasa azi!