Multitudinea combinatiilor dintre factorii climatogeni are drept consecinta un numar corespunzator de tipuri climatice. Rezulta necesitatea gruparii tipurilor de climate identificate, dupa caracteristicile lor comune. Operatiunea respectiva este denumita clasificarea climatelor si are drept scop facilitarea caracterizarii si cartografierii zonelor si regiunilor climatice.
Clasificarea climatelor trebuie sa atinga trei obiective de baza si anume: sistematizarea cantitatii mari de informatii, difuzia acestora si facilitarea comunicatiilor in domeniul respectiv. Clasificarea climatica ordoneaza datele climatice, astfel incat si generalizarea analitica si cea descriptiva sa coexiste si sa se poata armoniza intr-o maniera sintetica, sistematica si expresiva, informatiile detinute putand fi usor stocate si comunicate prin intermediul tabelelor sintetice, a graficelor si a hartilor.
O clasificare climatica poate fi apreciata fie sub raportul utilizarii ei imediate intr-un anumit domeniu de activitate (exemplu o clasificare bazata pe temperaturile critice si limitele de umiditate ale diferitelor plante si animale poate satisface necesitatile unui studiu biologic, biogeografic sau ecologic, dar nu si pe cele ale activitatii de prognoza a vremii, care presupune analiza unui numar mult mai mare de elemente si parametri meteorologici), fie sub cel al complexitatii, al polivalentei si valabilitatii pentru numeroase domenii de interes stiintific si practic.
Criteriile care stau la baza clasificarilor climatice impun departajarea acestora in trei mari categorii si anume: clasificari empirice, genetice si aplicate. Clasificarile empirice se bazeaza pe caracteristicile principale, observabile, ale climei. Acestea sunt tratate fie separat, fie in interrelatiile dintre ele. De exemplu, luand temperatura drept criteriu unic, pot fi definite zone sau regiuni cu clima calda, rece si foarte rece intre anumite limite strict matematice.
Cresterea numarului de elemente sau parametri luati in analiza pentru definirea tipului de clima, conduce la inmultirea rapida a numarului de combinatii climatice posibile si impune in mod stringent selectarea criteriilor cele mai reprezentative si potrivite scopului urmarit. In mod firesc temperatura si precipitatiile au dominat clasificarile empirice, dar fiecare element al climei prezinta o importanta climatica, care poate fi mai mare sau mai redusa in functie de scopul urmarit.